Download winnicott natura umana.pdf PDF

Titlewinnicott natura umana.pdf
File Size11.4 MB
Total Pages107
Document Text Contents
Page 1

_ f_

D.W.Winnicott este privit ea analistul britanie eel m
influent. ,Serierile sale se numara printre eele mai impr
riante ~ieondudente din intreaga literatura psihanalitie

Peter Lomas il nume~te in suplimentulliterar allui Timl
"eellnai influent psihanalist din perioada dupa Freud ~iJu

Page 2

Biblioteca de psihanaliza, 60

Colectie coordonata de,
Vasile Oem. Zamfirescu

This book was published
with the support of the

Culture 2000 programme
of the European Union.

Aceasta carte a fast publicata
. cu ajutorul programului

Cultura 2000 al Uniunii Europene.

Page 53

(Presupun tot timpul existenta unei persoane-mama care
contine situatia, zi de zi, saptamana de saptamana.)

de un copil ca autoportret nu exist a nici 0 diferentiere intre
corp ~i psihic:

103Opere 3. Natura umana

1 Este considerat de multi ca impulsul excitat primal' nu este distructiv, ci
ca distructivitatea intra in elaborarea imaginara prin furia la frustrare. Partea
esentiala a acestei teorii totu~i este cea privitoare la omnipotenta bebelu~ului,
astfel incat rezultatul este acela~i. Bebelu~ul devine furios, de vreme ce adap-
tarea la nevoi nu este niciodata completa. Cu toate acestea, eu personal con-
sider ca aceasta teorie, de~i este corecta, nu este fundamentala, de vreme ce
aceasta furie la frustrare nu este destul de timpurie. In prezent, consider ca
este nevoie sa presupun ca exista un impuls in mod primal' agresiv ~idistruc-
tiv, careeste de nedistins de iubirea pulsionaUi adecvata celui mai timpuriu
stadiu al dezvoltarii bebelu~ului.

[Adaugat] 1970. N.B. Acesta este motivul pent'tu care nu am putut sa pu-
blic aceasta carte. Chestiunea s-a rezolvat de la sine, pentru mine, in "Folosi-
rea obiectului" [in D.W. Winnicott: PLaying and ReaLity].

Impulsul primitiv era neindurator, din punctul de vedere
al observatorului. Pentru bebelu~, impulsul primitiv este
pre-indurare, ~iva fi perceput drept neindurator abia cand co-
pilul se integreaza in cele din urma ca persoana intreaga ras-
punzatoare ~i prive~te inapoi. De la dobandirea integrarii (~i
nu mai devreme) copilul controleaza impulsurile pulsionale
datorita neindurarii amenintatoare, care produce vinovatie in-
tolerabila - adica recunoa~terea elementului distructiv din
cadrul ideii excitate primitive rudimentare.1

Vinovatia cu privire la impulsurile de iubire primitive este
un succes al dezvoltarii; este prea greu de indurat pentru be-
belu~ul uman altfel dedit printr-un proces treptat ulterior sta-
bilirii cercului benign care a fost descris. Chiar ~i a~a, impul-
suI primitiv de iubire continua sa furnizeze fundamentul di-
ficultatilor inerente in viata, adica dificultatilor care apartin
oamenilor sanato~i, ~i mai mult celor sanato~i decat celor care
nu au fost capabili sa atinga "pozitia depresiva" in dezvolta-
re, aceea care face posibila experienta completa a ingrijorarii.
Psihoticii, cei cu tulburari derivate dintr-un nivel inca ~i mai
timpuriu ~i mai fundamental, i~i au dificultatile ~i probleme-
Ie lor, iar acestea sunt in mod special enervante din cauza fap-
tului de a nu fi inerente, de a nu fi atat parte din viata, cat par-
te dintr-o luptii de a ajunge la viata - tratamentul reu~it al
unui psihotic ii permite pacientului sa inceapii sa traiasca ~i sa
inceapa sa experimenteze dificultatile inerente vietii.

D.W. Winnicott

1. Bebelu~ul devine ingrijorat, ~i asta in doua feluri:
1. Ingrijorare cu privire la obiectul iubirii excitate.
2. Ingrijorare cu privire la rezultatele din cadrul sinelui ale

experientelor excitate.
Acestea doua sunt interrelationate, deoarece doar in ma-

sura in care bebelu~ul devine capabil sa dezvolte un sine struc-
tural, cu 0 bogatie interioara, obiectul iubit este simtit ~ica fi-
ind 0 persoana structurata ~i valoroasa.

J. Ingrijorarea cu privire la obiectul iubit apare datorita ele-
mentelor lacome, distructive, agresive din cadrul impulsului
primitiv de iubire care devine treptat asimilat in sinele intreg
(alaturandu-se in timp personalitatii). Acum copilul devine
responsabil pentru ceea ce s-a intamplat in decursul ultimei
mese ~i pentru ceea ce se va intampla in decursul urmatoarei.

H. Fazele excitate din cadrul relatiilor, implicand pulsiuni,
testeaza structura nou-dezvoltata, ~imai ales atunci cand be-
belu~ul care este intr-o stare lini~tita intre excitatii contempla
rezultatele actiunilor ~i ideilor excitate.

G. Scena este acum pregatita pentru 0 relatie care are tra-
saturi noi, noi prin aceea ca bebelu~ul sau copilul a devenit
capabil sa aiM experiente ~i sa fie modificat de ele, pastran-
du-~i in acela~i timp integritatea personalcl, individualitatea,
fiinta.

F.Adaugati acestei intregimi de tip spatial 0 tendinta simi-
lara catre unificarea sinelui in timp, catre unirea trecutului,
prezentului ~iviitorului:

102

Page 54

K.Ingrijorare cu privire la rezultatele din cadrul sinelui ale
experientelor pulsionale.

Probabil cea mai mare suferinta din lumea umana este
suferinta persoanelor normale sau sanatoase, sau mature.
Acest lucru nu este in general recunoscut. Cu siguranta, ob-
servarea perplexitatii, nenorocirii ~idurerii manifeste intr-un
spital de boli mintale ne indruma gre~it. Cu toate acestea,
este uzual sa fie evaluate gradele de suferinta in acest mod
superficial.

105Opere 3. Natura umana

GESTIONAREA

OBIECTELOR ~I

FORTELOR RELE

Fenomenele interne rele care nu mai pot fi
contracarate, controlate sau expulzate de-
vin suparatoare. Devin persecutori interni
~i sunt percepute de catre copil ca 0 ame-

nintare venind dinauntru. Asta se transforma cu u~urinta in
durere. Poate ca 0 durere datorata unei boli somatice este in-
vestita cu anumite proprietati numite persecutorii. Pot fi su-
portate dureri extrem de mari atunci rand sunt separate de
ideea fortelor sau obiectelor interne rele ~i,pe de alta parte,
atunci cand exista 0 stare de a~teptare a unei persecuFi di-
nauntru, ni~tetulburari foarte mici sau senzatii corporale pot
fi percepute ca durere; cu alte cuvinte, apare un prag scazut
al tolerantei la durere.

Elementele persecutorii pot deveni intolerabile, iar atunci
sunt proiectate,descoperite in lumea externa. Fie exista 0 anu-
mita capacitate de tolerare, caz in care copilul a~teapta 0 si-
tuatie in care exista 0 persecutie reala oarecare din afara ~i
atunci 0 percepe intr-un mod exagerat, fie nu exista deloc to-
leranta ~icopilul halucineaza un obiect rau sau persecutor;
adica persecutorul este proiectat in mod magic ~ieste desco-
perit in afara sinelui in mod iluzoriu. Astfel, atunci cand exis-
ta 0 a~teptare a unei persecutii, persecutia propriu-zisa adu-
ce u~urare, aceasta u~urare datorandu-se faptului ca astfel nu
este nevoie ca individul sa se simta delirant sau nebun. Cli-
nic, intalnim frecvent doua stari care alterneaza, ~i anume:
persecutia interna (0 anumita stare intolerabila cu sau fara un
fundament intr-un proces patologic corporal) ~idelirul per-
secutiei externe, insotita de 0 u~urare temporara a durerii in-
terne sau fizice.

Exista 0 stare clinica in care copilul se afla, ca sa spunem
a~a,la jumatatea drumului intre a putea ~ia nu putea sa se eli-
bereze de obiectelerele prin excretie,fiindu-i mult prea teama
de elementul persecutor continut in fecalepentru a putea duce
la bun sfar~itacest proces. Simptomul manifest este de obicei
constipaFa, fecalele(care, fiind retinute"inrect, se intaresc prin
deshidratare) reprezentand persecutorul. Nu se ~tia in mo-

D.W.Winnicott104

REFULAREA Conceptul de refulare, care este esential
RECONSIDERATA in teoria naturii umane formulate in func-

tie de evoluFa predominarii pulsionale,
devine acum ceva ce putem ilustra folosind propria imagi-
natie a bebelu~ului. Putem afirma ca anumite obiecte incor-
porate, sau relatii intre obiecte, sau anumite experiente in-
troiectate devin (ca ~icum ar fi) lnchistate, inconjurate de for-
te defensive puternice care Ie impiedica sa devina asimilate
sau sa capete 0 existenta libera printre celelalte lucruri care
sunt inauntru.

Bebelu~ul sau copilul nu se elibereaza niciodata de indo-
iala cu privire la sine, de vreme ce aceasta sarcina de a sepa-
ra ~i redistribui nu este niciodata terminata, ~i ce se intam-
pIa sa fie terminat este deranjat de urmatoarea experienta
pulsionala.

Deci exista 0 imbogaFre a fantasmelor cu fiecare noua ex-
perienta ~i 0 fortificare a sentimentului realitaFi experien-
tei. Atunci rand corpul este implicat in experiente, folosim
termeni ca "incorporare" ~i"excretie" ~i"evacuare", termeni
care presupun 0 functie corporala ~i 0 elaborare psihica.
Atunci rand pericolul dinspre situatia interna este mare, nu
pot fi a~teptate posibilitati oferite de realitatea externa pen-
tru exprimarea functionala sau pulsionala, iar atunci trebuie
folosite cu atilt mai multe procese magice, pentru care folo-
sim termenii de "introieqie" ~i "proiecFe".

Page 106

206 D.W. Winnicott

crearea in noul individ a acelui spatiu intermediar intre per-
ceptie ~i actiune, spatiul in care se dezvolta gandirea.

Un alt autor apropiat de Winnicott este Heinz Kohut; mo-
dul in care acesta descrie rolul imperfectiunii inevitabile a
obiectelor sinelui arhaice idealizate in constituirea autonomiei
individului aflat in dezvoltare, in conditiile in care aceste im-
perfec}iuni apar la 0 rata tolerabila ("frustrare optima") pen-
tru narcismul acestuia, care sa-i permita astfel internalizarea
transmutativa a obiectelor sinelui, este similar cu acela in care
mama indeajuns de buna reu~e~te deziluzionarea copilului ei
progresiv, tinand cont de competentele acestuia in ceea ce pri-
ve~te capacitatea de tolerare a frustrarii. Teoretizarea transfe-
rului fuzional allui Kohut ne reaminte~te de capacitatea esen-
tiala in viziunea lui Winnicott in travaliul cu partea psihoticii
a pacientilor, ~i anume aceea de a tolera regresia propriu-zisa
la stadii foarte arhaice. Diferenta intre cei doi consta in faptul
ca Winnicott conceptualizeaza 0 distructivitate primara ~icon-
sidera independenta ca reprezentand idealul de dezvoltare.
De altfel, intr-o nota pe marginea textului Naturii umane, Win-
nicott precizeaza ca motivul pentru care nu a putut sa-~i pu-
blice scrierea consta tocmai in polemica determinata de fap-
tul ca el considera cii exista 0 distructivitate primara (la un loc
cu iubirea primara), ~inu doar furie la frustrare, care, in con-
ceptia lui, nu ar fi fost destul de timpurie.

La fel ca in toate lucrarile lui, ~iin aceasta Winnicott se do-
vede~te a fi securizant prin recunoa~terea faptului cii tot ce se
spune este doar punctullui de vedere, fara impuneri, fara re-
pro~uri, fara exigente ... deci fara dezamagiri; el se dovede~te
a se numara printre aceia care considera cii orice sistem filo-
sofic se bazeaza de fapt pe credinta, credinta proprie a persoa-
nei care-l concepe, respectiv accepta. Astfel ne lasa, mai mult
decat atat, ne invita parcii, sa efectuam acela~i travaliu de sin-
ceritate in sinele nostru ~i sa nu retinem deci dedit ce se do-
vede~te a fi "pe sufletul nostru"; ~i sunt multe cele pe care Ie
pu tern retine ...

Bibliografie

Toate dirfile sunt publicate la Londra, dadi nu se indica altfel.
Abraham, K. (1924) "A Short Study of the Development of the

Libido, Viewed in the Light of Mental Disorders", in
Selected Papers on Psycho-Analysis. Hogarth, 1927.

Aichhorn, A. (1925) Wayward Youth. Imago, 1951.
Balint, A. (1931) The Psycho-Analysis of the Nursery. Routledge

& Kegan Paul, 1953.
Freud, A. (1926-27) The Psycho-Analytic Treatment of Children.

Imago, 1946.
- (1936) The Ego and the Mechanisms of Defence. Hogarth, 1937.
Freud, S. (1900) The Interpretation of Dreams, in James Strachey,

ed. The Standard Edition of the Complete Psychological
Works of Sigmund Freud, 24 vol. Hogarth, 1953-73
vols 4, 5.

- (1905) Three Essays on the Theory of Sexuality, S.E. 7.
- (1917) Mourning and Melancholia, S. E. 14.
- (1923) The Ego and the ld, S.£. 19.
- (1926) Inhibitions, Symptoms and Anxiety, S.E. 20.
- (1931) Female Sexuality, S. E. 21.
Glover, E. (1932) On the Early Development of the Mind. Imago,

1956.

Gorer, G. and Rickman, J. (1949) The People of Great Russia: A
Psychological Study. Cresset.

Guthrie, L.G. (1907) Functional Nervous Disorders in Childhood.
Oxford University Medical Publications.

Henderson, D.K. ~i Gillespie, RD. (1940) A Textbook of Psychia-
try for Students and Practitioners, ed. a V-a. Oxford
University Medical Publications.

Jackson, L. (1954) Aggression and Its Interpretation. Methuen.

Page 107

208 D.W. Winnicott

Jones, E. (1927) "The Early Development of Female Sexuali-
ty", ill Papers on Psycho-Analysis, ed. a V-a. Bailliere,
Tindall & Cox, 1948.

Klein, M. (1923) The Psycho-Analysis of Children, in Collected
Works, vol. II. Hogarth, 1975.

- (1934) "A Contribution to the Psychogenesis of Manic-De-
pressive States", ill Collected Works, vol. 1.

Middlemore, M. (1941) The Nursing Couple. Hamish Hamilton,
1941.

Money-Kyrle, KE. (1951) Psycho-Analysis and Politics: A Con-
tribution to the Psychology of Politics and Morals. Duck-
worth, 1951.

Ophuijsen, J.H.W. van (1920) "On the Origin of the Feeling of
Persecution", ill Int. J. Psycho-Anal. 1.

Riviere, J. (ed.) (1952) Developments in Psycho-Analysis. Ho-
garth, 1952.

Rosen, J. (1953) Direct Analysis: Selected Papers. New York: Gru-
ne & Stratton, 1953.

Spence, J. (1946) "The Care of Children in Hospitals", ill The
Purpose and Practice of Medicine. Oxford University
Press, 1960.

Spitz, KA. (ig45) "Hospitalism: An Inquiry into the Genesis
of Psychiatric Conditions in Early Childhood", in
Psycho-Analytic Study of the Child, 1.

Winnicott, D.W. (1945) "Primitive Emotional Development",
in Through Paediatrics to Psycho-Analysis. Hogarth,
1975.

- (1949) "Mind and its Relation to the Psyche-Soma", in
Through Paediatrics to Psycho-Analysis. Hogarth, 1975.

- (1949) "Weaning", in The Child, the Family and the Outside
World. Harmondsworth: Penguin, 1964.

- (1950) "Some Thoughts on the Meaning of the Word «De-
mocracy»" in Home Is Where We Start From. Harmon-
dsworth: Penguin, 1986.

- (1968) "The Use of an Object and Relating Through Identi-
fications", in Playing and Reality. Harmondsworth:
Penguin, 1980.

Antic ExLibris

\P '0
1" :~

101LE~

Similer Documents