Download Neil Gaiman-Pulbere de Stele PDF

TitleNeil Gaiman-Pulbere de Stele
File Size1.2 MB
Total Pages190
Document Text Contents
Page 2

NEIL GAIMAN


PULBERE DE STELE


Tânărul Tristran Thorn va face orice pentru a câştiga inima
frumoasei Victoria, îi va promite chiar că îi va aduce în dar o stea,
acea stea pe care au văzut-o căzând într-o seară de octombrie.

Dar pentru a se ţine de cuvânt, Tristran trebuie să treacă de
zidul ce înconjura satul lui, Wall, şi să pătrundă în Lumea Zânelor. Aşa
începe cea mai mare aventură a vieţii lui, într-o lume plină de
vrăjitoare, inorogi şi alte fiinţe fabuloase, în care nici măcar o stea
căzută nu este ce şi-a imaginat el.

O poveste, un basm, deopotrivă pentru copii şi adulţi, a cărui
ecranizare va avea premieră în acest an.




Neil Gaiman a câştigat trei premii Hugo, două Nebula, unul
World Fantasy, patru Bram Stoker, nouă Locus, două British SF, două
Mythopoetic şi câte unul British Fantasy şi Internaţional Horror Guild.
A mai câştigat premii în Spania, Fantă, Brazilia, Germania, Italia, Israel.

Scriitor profesionist de peste douăzeci de ani, autor de romane,
dar şi de non-fiction (e de menţionat monografia Duran Duran din
1984) şi romane grafice, editor de antologii, scenarist, maestru de
ceremonii la marile premii mondiale de F&SF, Neil Gaiman s-a născut
în Anglia, în 1960, dar acum trăieşte în Statele Unite, lingă
Minneapolis, Minnesota, unde creşte dovleci şi colecţionează
calculatoare şi pisici. Vii. Cărţile lui au fost traduse în peste douăzeci de
ţări. A câştigat mai mult de zece premii internaţionale pentru romanele
sale grafice, iar în 1991, „A Midsummer Night's Dream" (Sandman nr.
19) a luat premiul World Fantasy pentru povestire, fiind prima bandă
desenată din lume care a câştigat un premiu literar.

Site-ul lui (www.neilgaiman.com) primeşte lunar peste un

http://www.neilgaiman.com/

Page 95

— limbus? Ai î it -mi dai m i limbus?
— pare, draga mea, spuse trâna, foarte încântat Deci,

spune-mi, doam ta e numele t te duci,
în a ta cea frum ce îmi amint ti de cineva pe care am
cunoscut-o cândva? Pentru doamna Semele nu uit nimic
nimeni.

— Merg o stea, spuse regina- jitoare. O stea care a
în codrul cel mare de pe latura cealalt a muntelui Pântec. Iar când

o s-o o s -mi iau cu ul cel mare o -i scot inima, cât timp
mai e în via cât timp inima mai este a ei. Pentru inima unei stele
în via este leacul deplin împotriva tuturor capcanelor vârstei
timpului. Surorile mele teapt m întorc.

Doamna Semele hohoti i- trânse braele în jurul trupului,
l -se, cu degetele-i oasoase înfipte în coaste.

— Inima unei stele! Hi, hi! Un asemenea lucru pre os e bun
pentru mine. Trebuie m mult din ea ca -mi revi tinereea,
pentru ca meu se transforme din iu în auriu, pentru
â ele mele fl ite i tari an Apoi o mai
mâne din inim la bâlciul cel mare din Wall. Hi, hi!

— N- asta, zise musafira ei, foarte lini tit
— Nu? E ti oaspetele meu, Ai jurat. Ai mâncat din

mâncarea mea. Conform legilor asocia ei noastre, nu po i -mi faci
nici

— Oh, exist atât de multe lucruri pe care le pot face - i fie
Plicti Sal, dar o m mu umesc - i amintesc acela care

a mâncat i limbus nu poate s decât l, timp de mai

multe ore. un lucru, zise ea, în cuvintele ei pâlpâiau fulgere
î tate, iar se potoli, ca cum fiecare iecare
copac ar fi ascultat cu atenie tot ce gl ia ea. I i spun urm toarele: ai
furat tin e la care nu aveai dreptul, dar de care nu vei profita.
Pentru nu vei fi în stare vezi steaua, nu vei fi în stare s-o ti,

Page 96

nu vei fi în stare s-o atingi, s-o s , s-o ti, s-o ucizi.
altcineva îi va scoate inima -o va da, nu vei ti acest lucru, chiar

o vei ne în mina. it. Acestea sunt cuvintele mele
acum spun l. mai afl ceva: am jurat pe în elegerea asocia ei
noast nu- i voi face Dar n-am jurat n-o te transform într-o
viespe n-o s - i rup picioarele unul câte unul -o te las

ilor, pentru mi-ai un asemenea l ine.
Doamna Semele deschise ochii mari de fri it peste

fl ile focului la musafira ei.
— Ci ti tu? Înt în cele din urm
— Când m-ai întâlnit ultima meia în mânt

stacojiu, domneam îm cu surorile mele în Carnadine, înainte ca
acesta ie pierdut.

— Tu? ti moart moart de mult timp!
— S-a spus lilim ele sunt moarte, dar ele au t it întotdeauna.

Vever a n-a it î ghinda din care te stejarul din care se va
face l pentru copilul care m morî, te.

În timp ce vorbea, ful argintii sclipeau scânteiau în
fl i.



— Deci tu ti. -ai tat tinereea, oft doamna Semele.
Iar acum pot iu i t

Doamna în ve mânt stacojiu se ridi în foc strachina
în care fusese por a ei de iepure.

— N-o ii niciodat t zise ea. Nu m-ai auzit? La o cli
-o s lec o i tul m-ai t. O s i totul,

chiar blestemul meu, i terea acestuia te va ji te va

irita, ca o durere într-un membru amputat de mult vreme. poate în
viitor - i tratezi oaspei cu mai mult in mai mult
respect.

Page 189

După moartea lui Tristran, au fost unii care au susţinut că fusese
membru al Tovărăşiei Castelului, un instrument al acesteia în
sfărâmarea puterii Curţii Nevăzute. Dar adevărul despre asta – şi despre

altele – muri odată cu el şi nu fu niciodată stabilit, indiferent care fusese
acel adevăr.

Yvaine deveni doamnă de Stormhold şi se dovedi un conducător
mai bun – în timp de pace sau de război – decât îndrăznise să spere
cineva. Ea nu îmbătrânea aşa cum îmbătrânise soţul ei, iar ochii săi
rămaseră la fel de albaştri, părul ei la fel de alb-auriu, şi – după cum
descoperiră uneori cetăţenii liberi din Stormhold – se încingea la fel de
iute ca în ziua în care o întâlnise pentru prima oară Tristran, în poiana
de lângă baltă.

Şchiopătează şi în ziua de azi, deşi nimeni din Stormhold nu
comentează acest lucru, aşa cum nu îndrăzneşte nimeni să comenteze
felul în care luceşte şi sclipeşte uneori în beznă.

Se spune că în fiecare noapte, atunci când obligaţiile faţă de stat
îi permit, se plimbă şi şchiopătează singură pe culmea cea mai înaltă a
palatului, unde stă oră după oră, părând să nu bage de seamă vântul rece
al înălţimilor. Nu spune nimic, doar se uită către cerul întunecat şi
priveşte, cu tristeţe dansul lent al stelelor infinite.

Mul miri



*



Mai întâi şi în principal, mulţumiri lui Charles Vess. El este, în
ziua de azi, cel mai apropiat de marii pictori victorieni de zâne, iar fără
artă şi inspiraţia să n-ar fi existat nici unul dintre cuvintele acestea. De
fiecare dată când terminăm un capitol, îi telefonam şi i-l citeam, iar el
asculta cu răbdare şi chicotea în momentele potrivite.

Mulţumiri lui Jenny Lee, Karen Berger, Paul Levitz, Merrilee

Page 190

Heifetz, Lou Aronica, Jennifer Hershey Tia Maggini. Fiecare dintre ei
a ajutat ca aceast carte i o realitate.

Am o datorie enorm fa de Hope Mirrlees, Lord Dunsany,
James Branch Cabell C. S. Lewis, indiferent unde se afl tia
acum, pent mi-au tat pove tile cu zâne sunt pentru adu .

Tori mi-a închiriat o iar eu am scris primul capitol în ea.
Tot ce mi-a cerut în schimb a fost -i fac un copac.

Au fost oameni care au citit cartea pe m era scri care
mi-au spus ce bine ce prost. Nu-i vina lor nu i-
am ascultat. Mu umiri îndeosebi lui Amy Horsting, Lisa Henson, Diana
Wynne Jones, Chris Bell Susanna Clarke.

So a mea Mary secretara mea Lorraine au mai mult
decât era partea lor de m la aceast carte, pentru dactilografiat
primele câteva capitole ciorna scri de mine de m iar eu nu

inte ca s le mu umesc îndeajuns.
Copiii, sincer vorbind, n-au fost de nici un ajutor, dar nici nu
m-au împiedicat cu ceva.

Similer Documents