Download METODE sI MIJLOACE DE IGIENIZARE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ FINALA PDF

TitleMETODE sI MIJLOACE DE IGIENIZARE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ FINALA
File Size158.2 KB
Total Pages26
Document Text Contents
Page 13

neiritanti, incolori si inodori, fiind potriviti atât pentru suprafete cât si pentru
tegumente.

Produsii Tego si Tagonin se recomanda pentru dezinfectia în industria alimentara în
solutii apoase de 1%, timp de contact 10-15 minute.

Alte substante dezinfectante

Soda caustica este cea mai puternica substanta alcalina, foarte eficace pentru
îndepartarea grasimilor si a altor depozite organice. Este foarte corosiva pentru
suprafetele metalice si dificil de îndepartat prin clatire. Datorita pH-ului ridicat (13,3
solutie 1%) este un dezinfectant cu spectru larg de actiune fata de formele vegetative
si sporii bacterieni, fata de virusi si paraziti.

În industria alimentara, în functie de scopul urmarit, se recomanda concentratii între
0,5 si 2%. Puterea germicida a solutiilor de soda caustica creste cu temperatura;
solutiile cele mai active sunt cele fierbinti la 70-80°C.

Se recomanda a fi folosita, în special, în utilajele de spalare mecanica, a ambalajelor
de sticla si în locurile în care îndepartarea grasimilor ridica probleme, ca în industria
carnii si a pestelui. Nu trebuie folosita la nici un fel de operatii manuale, fiind
periculoasa datorita arsurilor grave pe care le poate produce.

Soda calcinata poate fi folosita ca dezinfectant si degresant în compozitia unui numar
mare de agenti chimici de spalare. În unitatile de industrie alimentara, pentru
dezinfectie se utilizeaza concentratii de 2-3‰.

Bioxidul de sulf (SO2) se utilizeaza mai mult la conservarea alimentelor si pentru
dezinfectarea ambalajelor din lemn.

Permanganatul de potasiu (KMnO4) are efect germicid bun (datorita actiunii sale
oxidante), dar din cauza colorarii suprafetelor pe care este aplicat, utilizarea sa ca
dezinfectant în industria alimentara nu este recomandata.

Formolul se utilizeaza ca dezinfectant în stare lichida doar în industria zaharului, iar
în stare gazoasa, pentru dezinfectia capacelor metalice pentru sticle.

1.1.b.2 Agentii fizici de dezinfectie

În industria alimentara, dintre acesti agenti, se folosesc doar caldura si radiatiile
ultraviolete.

Caldura

Se foloseste mai ales ca abur saturat sub presiune, care are o eficacitate germicida
mai mare decât caldura uscata. Aplicarea pe suprafete deschise si pentru conducte
se face prin intermediul unor dispozitive speciale (pistoale de abur, instalatii de
sterilizare cu abur etc.). Obiectele de dimensiuni mici se pot dezinfecta prin fierbere
sau autoclavare.

Caldura are avantajul ca este foarte eficace asupra tuturor tipurilor de
microorganisme, ieftina si nu lasa nici un fel de reziduuri toxice.

13

Page 25

Spalarea ambalajelor metalice (bidoane si capace)

Se efectueaza mecanic sau manual.

Spalarea mecanica

Bidoanele se aseaza cu gura în jos pe platforma transportoare a masinii. Bidoanele
cu resturi uscate se pun la înmuiat în prealabil, în bazin cu solutie alcalina 1,5%
(reteta b) la temperatura de 60-70ºC. Se clatesc cu jet de apa rece sau calduta (40-
50°C) pe fata interioara si exterioara. Urmeaza spalarea cu jet de solutie alcalina
1,5% la temperatura de 60-70°C si apoi clatirea cu apa fierbinte la minimum 83ºC.
Dezinfectia se realizeaza prin tratarea cu aburi (timp de 30 secunde) sau cu apa
clorinata (15-20 secunde). La masinile de spalat prevazute cu sector de uscare se
introduce aerul cald sub presiune la temperatura de 80-105ºC. Dupa descarcarea bi-
doanelor din masina de spalat, se stivuiesc în loc curat si uscat, în pozitie verticala
cu gura în jos, pe rastele (gratare) special amenajate în acest scop. Dupa terminarea
lucrului, masinile de spalat bidoane se curata cu apa fierbinte, se dezinfecteaza si se
lasa la uscat pâna în momentul folosirii.

Spalarea manuala

Dupa golire bidoanele se clatesc cu apa rece. Bidoanele si capacele foarte murdare
se înmoaie separat într-un bazin cu solutie alcalina 1% (reteta b) la temperatura de
40-50°C. Spalarea se executa prin frecarea peretilor în interior si exterior cu perii de
plastic, urmata de clatirea cu apa calda si dezinfectia prin clorinare cu solutie
clorigena (250 mg clor activ/litru). Bidoanele spalate si dezinfectate se aseaza pe
rastele cu gura în jos, iar capacele în bazine metalice curate. La capace se
îndeparteaza garniturile de cauciuc care se supun acelorasi operatiuni de spalare si
dezinfectie, în bazine speciale destinate acestui scop (Stanescu, 1998).

Spalarea ambalajelor de sticla

Se executa mecanic sau manual.

Spalarea mecanica. Se introduc ambalajele în masina de spalat. Daca ambalajele
contin în cantitate mare resturi uscate vizibile, se introduc separat într-un bazin
pentru înmuiere, în apa calda cu solutie alcalina 1%. Clatirea se face cu apa la
temperatura de 28-35°C în sectorul I al masinii. Spalarea ambalajelor prin înmuiere,
stropire, se face cu solutie alcalina 1,5% (reteta a) la temperatura de 60-70°C, dupa
care se efectueaza clatirea cu apa calda (sectorul III al masinii) pentru îndepartarea
solutiei alcaline.

Dezinfectia se face cu apa fierbinte la temperatura de 83°C sau cu solutii
dezinfectante, dupa care se clatesc ambalajele cu apa rece. Controlul starii de
curatire a ambalajelor se face la iesirea acestora pe banda transportoare cu ajutorul
unui ecran luminos. Ambalajele care nu au fost spalate perfect se vor reintroduce în

25

Similer Documents