Download Manualul Mecanicului Naval PDF PDF

TitleManualul Mecanicului Naval PDF
File Size14.9 MB
Total Pages156
Table of Contents
                            B.- PSIHOLOGIA MUNCII
1.1.1.		Comunicarea interumană …………………………………………………	  14
B.- PSIHOLOGIA MUNCII
                        
Document Text Contents
Page 1

ŞANTIERUL NAVAL DAMEN GALAŢI

MANUALUL MECANICULUI NAVAL

Ediţia 2007

Page 2

CUVÂNT ÎNAINTE

Nu suntem cercetători, nu suntem analişti literari, suntem simpli ingineri, tehnicieni, maiştri şi
muncitori cu experienţă în domeniul construcţiilor navale. Aceasta înseamnă că Şantierul Naval Damen
Galaţi, conform tradiţiei, a ştiut să-şi crească specialişti în acest domeniu.

În continuarea acestei tradiţii un număr dintre noi şi-au adus contribuţia pentru realizarea unei
cărţi a mecanicului naval.

Nu dorim decât să le mulţumim tuturor celor care au contribuit cu materiale tehnice scrise sau
prin colaborare verbală pentru ca această carte să fie la înălţimea tehnicii mondiale în domeniul naval.

Aşa cum “Şantierul naval G.Fernic et. Comp.”, la începutul său, a căutat îmbunătăţirea muncii,
a condiţiilor de muncă, aşa şi “Şantierul Naval Damen Galaţi”, face acelaşi lucru plus un alt palier
- respectul faţă de ceea ce facem, faţă de clienţii noştri şi nu în ultimul rând al respectului între noi
navaliştii.

Cu speranţa şi gândul că aceasta carte va ajuta generaţiile de navalişti pe viitor, vă urăm lectură
plăcută.

Realizatorii

2

Page 78

sursă de energie. Acumulatoarele pot fi utilizate şi ca amortizori de şocuri şi vibraţii. Acumulatoarele
mecanohidraulice pot fi cu greutate sau cu arc, iar cele pneumohidraulice pot fi fără element de separare a
gazului de lichid sau cu element de separare.

8.25.- ETANŞĂRI
Tendinţa de creştere progresivă a presiunilor în tehnica acţionărilor hidraulice determină o

reconsiderare a multor aspecte constructive şi funcţionale a sistemelor hidraulice de acţionare. Sistemele de
etanşare trebuie să răspundă la trei cerinţe mai importante şi anume: durabilitate mare, ermetizare perfectă şi
frecare minimă; ultimele două cerinţe fiind contradictorii, pentru că o ermetizare, etanşeitate, ridicată măreşte
forţele de frecare, iar pentru reducerea frecării este necesară prezenţa unei anumite pelicule lubrefiante, ceea
ce înseamnă pierderi de lichid, deci ermetizare redusă.

8.26.- MATERIALE UTILIZATE în TEHNICA ETANŞĂRILOR
Calitatea materialelor din care se execută elementele de etanşare este determinantă în asigurarea unei

siguranţe în funcţionarea corespunzătoare. Din marea varietate de materiale utilizate în tehnica etanşărilor vom
prezenţa cele mai frecvent utilizate în executarea garniturilor de etanşare.
Pielea este primul tip de material utilizat în executarea garniturilor de etanşare, aceasta având calităţi, ca:
rezistenţă ridicată, flexibilitate, durabilitate şi rezistenţă la abraziune. Pielea suportă bine frecarea chiar pe
suprafeţe rugoase, având de asemenea calitatea de a absorbi şi reţine lubrefianţi, iar prelucrată la luciu de
oglindă are o frecare redusă. Din cauza proprietăţilor reduse de profilare, aceasta se utilizează la
confecţionarea garniturilor plate, de tip manşetă sau ca elemente de sprijin pentru inele “O”.

Elastomerii reprezintă materialul de bază folosit pentru garniturile de etanşare masive sau profilate,
omogene sau cu inserţie, precum şi pentru impregnarea unor materiale de etanşare. Din grupa elestomerilor
fac parte cauciucul natural şi sintetic, având proprietăţi comune, cum ar fi elesticitate ridicată, adaptare uşoară
la contactul cu suprafeţe metalice, rezistenţă mecanică.

Cauciucul natural are cea mai ridicată rezistenţă la rupere şi uzură, dar utilizarea lui pentru garnituri
este limitată din cauza pierderii calităţilor sale de rezistenţă la temperaturi ridicate şi incompatibilităţii sale cu
hidrocarburile. Dintre cauciucurile sintetice pentru uleiurile hidraulice prezintă interes caucicul nitrilic ,
fluorocarbonic, siliconic, uretanic, cloroprenic, polietilenic, polisulfidic, iar pentru uleiurile sintetice corespund un
numar şi mai redus cum ar fi cauciucul butilic, fluorocarbonic.

Plastomerii sunt materiale sintetice, termoplastice, care la căldură ajung în stare plastică, cu o
solidificare ulterioară prin răcire. Din categoria plastomerilor de menţionat poliamidele, polimerii cu fluor şi
policlorura de vinil. Poliamidele sunt higroscopic, ceea ce impune un tratament de stabilizare dimensională.
Polimerii cu fluor au o bună rezistenţă chimică, lipsa higroscopicităţii, au duritate mare, elasticitate redusă.
Policlorura de vinil se utilizează pe scară largă fiind rezistentă la acizi, are bune caracteristici mecanice.

Materiale metalice se utilizează ca elemente de etanşare sub formă de garnituri plate sau profilate şi
sub formă de inele de alunecare, segmenţi, la presiuni şi temperaturi ridicate şi în medii puternic corosive.
Materialele folosite sunt plumbul, aluminiul, cuprul moale, bronzul, alama, oţeluri moi şi fonte cenuşii.

Grafitul şi cărbunele sintetic. Grafitul moale se utilizează la garnituri în formă inelară, fiind rezistent la
acizi şi baze, având coeficient de dilatare şi frecare reduşi. Cărbunele sintetic se adaptează la temperaturi
înalte şi joase, având o mare stabilitate chimică, rezistent la substanţe chimice cu excepţia acidului fluorhidric şi
acizilor oxidanţi concentraţi. Acest material este autolubrefiant şi are un redus coeficient de frecare.

Hârtia şi cartonul sunt utilizate ca etanşări fixe, pentru presiuni reduse şi temperaturi sub 1000 C, fiind
simplu de executat şi ieftine.

Pluta se utilizează în general pentru garnituri plate din plăci cu circa 70 % plută granulată şi aglomerată
şi 30 % liant. Garniturile de plută se utilizează la etanşarea suprafeţelor cu deformări mari prevăzute cu
şuruburi amplasate la distanţe mari.

Clasificarea etanşărilor poate fi făcută după mai multe criterii. Astfel, dacă se are în vedere caracterul
etanşării, acestea se subînpart în: etanşări cu contact şi etanşări fără contact, cu labirint. Dacă se are în vedere
poziţia reciprocă a suprafeţelor de etanşare, acestea pot fi clasificate în etanşări fixe, statice şi etanşări mobile,
dinamice.

78

Page 79

La etanşarea mecanică materialul de etanşare de bază este un corp solid de formă inelară din metal,
grafit, cărbune, ceramică, care se utilizează în condiţii mai grele de exploatare, domeniu de temperatură
- 200 … + 600 0C şi presiuni de sute de bari, o perioadă îndelungată de timp şi în mediu puternic agresiv.

În etanşările elastice, elementul de etanşare este constituit, cel mai frecvent, din elastomeri. Astfel de
sisteme de etanşare cu elastomeri asigură calităţi de exploatare bune, etanşeitate ridicată, frecare relativ mică,
simplitate constructivă.

8.27.- SPĂLAREA INSTALAŢIILOR HIDRAULICE
O dată cu finalizarea unei instalaţii hidraulice urmează verificarea etanşeităţii instalaţiei prin presare,

operaţie în urma căreia se verifică ermetizarea sistemului hidraulic. Verificarea se face de regulă prin
baipasarea aparaturii de comandă şi control, deasemeni pompele şi motoarele hidraulice. Pentru ridicarea
presiunii în sistem, la valoarea de probă, uzual 1,5 presiunea de lucru, timp de 15 minute, se folosesc pompe
auxiliare. În timpul probei se face o verificare vizuală a instalaţiei, urmărindu-se să nu apară scurgeri de ulei.
Dacă, în timp ce se ridică presiunea în sistem apar scurgeri, se opreşte imediat pompa, se descarcă presiunea
în sistem, se remediază pierderile, după care procesul de ridicare a presiunii în sistem se reia. Odată incheiată
verificarea sistemului din punctul de vedere al etanşării, se trece la spălarea instalaţiei. Operaţia de spălare
diferă în funcţie de materialul din care este confecţionată instalaţia. Pentru instalatii la care se foloseşte inoxul,
spălarea se poate face prin suflarea instalaţiei cu azot sub presiune, sau prin vehicularea uleiului hidraulic din
instalaţie la viteze mari, flitrarea uleiului folosind site cu o fineţe de filtrare mai mare. În timpul spălării este de
preferat să se poată încălzi uleiul hidraulic pînă la circa 550C. Spălarea continuă în timp pînă cînd, în urma
verificării gradului de contaminare a uleiului, se obtine clasa de filtrare recomandată. La instalaţiile
confecţionate din oţel înainte de spălarea cu ulei, are loc operaţia de decapare cu acizi, după care se face
neutralizare cu o bază, spălarea cu apă, golirea instalaţiei de apă, suflarea cu azot, urmată de umplerea
instalaţiei cu ulei şi spălarea normală.

8.28.- PUNERA în FUNCŢIE a INSTALAŢIILOR HIDRAULICE
După confecţionarea instalaţiei se trece la punerea în funcţie. Punerea în funcţie implică urmarea unor

paşi ce constau în verificarea montarii tuturor elementelor ce compun instalaţia, verfificarea etanşeităţii
sistemului, spălarea sistemului, pornirea sistemului. Verificarea montării se face vizual, verificându-se:
montarea corectă a grupurilor de pompare, aparaturii de comandă şi control, motoarelor hidraulice, tubulaturii şi
furtunelor. Deasemeni se verifică corecta amplasare a suporţilor de tubulatură. Se verifică corectitudinea
instalaţiei, urmărindu-se traseele de înaltă şi joasă presiune. Etapa următoare constă în verificarea curăţeniei în
interiorul rezervoarelor de ulei, în caz afirmativ putându-se proceda la introducerea uleiului în sistem printr-un
filtru suplimentar. Urmează pornirea grupurilor de pompare la presiuni mici, prin reglarea supapelor de
presiune, umplerea sistemului şi aerisirea acestuia. După această etapă, se poate trece la următoarea, care
constă în ridicarea presiunii în sistem progresiv până la atingera presiunii de lucru. Etapa următoare constă în
verificarea sistemelor de protecţie, respectiv supape de descărcare. Trecută şi această verificare, se poate
trece la acţionarea sistemului, prin manevre lente, nu bruscări, ce pot fi fatale în exploatare.

G.- PREGĂTIREA şi PUNEREA în FUNCŢIE a AGREGATELOR

CAPITOLUL 9
9.1.- MONTAREA AGREGATELOR

Manipularea agregatelor la navă prin procedeul “telefon”:
Manipularea agregatelor, la navă, prin procedeul “TELEFON” se utilizează acolo unde agregatele nu

pot fi introduse la poziţie direct cu macaraua şi trebuiesc folosite cel puţin două palane, executându-se
următoarele operaţii:

- Se montează ocheţi sau gafe pe lungimea traseului, de urmat, pentru montarea ulterioară a palanelor.
Aceşti ocheţi se montează astfel încât, după montarea palanelor, lanţurile acestora să nu formeze un unghi mai
mare de 1200;

- După introducerea agregatului în navă cu macaraua, o parte din greutatea agregatului este preluată
cu un palan. Coborând cârligul macaralei şi menţinând fix lanţul de la palan are loc o mişcare prin care sarcina
este preluată de către palan apropiindu-se de punctul de suspendare al acestuia. Se continuă mişcarea până
când palanul preia întreaga sarcină iar cablul de la macara se slăbeşte;

- Agregatul se va prelua cu un al doilea palan ( în locul macaralei ), executându-se aceleaşi manevre
ca la paragraful anterior. Prin repetarea acestor operaţiuni agregatul se poziţionează conform planului.

79

Page 155

L.- POLITICA DE MEDIU
A ŞANTIERULUI NAVAL DAMEN GALAŢI

Potecţia mediului natural este în responsabilitatea oricui lucrează pentru ŞANTIERUL NAVAL DAMEN
GALAŢI, indiferent unde.

Obiectivul nostru strategic în acest domeniu este de a preveni poluarea inadmisibilă şi imputabilă a
mediului natural ca urmare a:

- activităţilor care se desfăşoară sub controlul sau sub influenţa noastră;
- utilizării produselor realizate de noi.

Pentru realizarea acestui obiectiv, noi vom:
- asigura respectarea cerinţelor referitoare la aspectele de mediu din reglementările legale

aplicabile activităţilor aflate sub controlul sau sub influenţa noastră;
- realiza produse care respectă total cerinţele referitoare la aspectele de mediu din

reglementările convenite la contractare;
- asigura buna gospodărire a substanţelor şi deşeurilor periculoase astfel încât să fie minim

impactul asupra mediului al activităţilor legate de acestea;
- folosi angajaţi capabili, conştienţi şi responsabili pentru efectuarea tuturor activităţilor aflate

sub controlul sau sub influenţa noastră astfel încât să fie realizate performanţele tehnice, de mediu şi
economice adecvate;

- comunica şi coopera cu furnizorii pentru a minimiza impactul negativ asupra mediului al
activităţilor acestora;

- comunica şi coopera cu angajaţii, clienţii, organizaţiile publice şi societatea civilă pentru
îmbunătăţirea modului de ţinere sub control a riscurilor de poluare a mediului din activităţile noastre;

- evalua performanţele de mediu, asigurând îmbunătăţirea lor continuă.
Se interzic deversările în Dunăre de materiale de orice fel, în special a combustibililor şi

uleiurilor. În cazul poluărilor accidentale cu substanţe petrolifere, se anunţă imediat conducerea
societăţii, care acţionează conform procedurilor existente.

Punerea în aplicare a acestei Politici în întreaga structură organizatorică a ŞANTIERULUI NAVAL
DAMEN GALAŢI se efectuează prin Sistemul Managementului de Mediu, conform cu cerinţele standardului SR
EN ISO 14001, pentru a cărui implementare şi menţinere alocăm resursele corespunzătoare.


155

Page 156

Bibliografie selectivă

1.Ioniţă, C.I. ş.a. - Instalaţii navale de bord, construcţie şi exploatare.
2.Ceangă, V. ş.a. - Instalaţii navale de punte.
3.Lungu, A. ş.a. - Maşini şi acţionări hidraulice navale.
4.*******, Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi - Cursuri Facultatea de nave.
5.*******, Şantierul Naval Galaţi - Listă Instrucţiuni Tehnologice ( I.T.-uri ).
6.*******, Institute Kaizen - Managemet KAIZEN - Bazele KAIZEN.
7.*******, Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat
S.C.I.R. - Prescripţii tehnice I.S.C.I.R.- R1- 2003.
8.*******, Şantierul Naval Galaţi - Manualul calităţii S.N.D.Galaţi, Ediţia 2, Revizia 6.
9.*******, Şantierul Naval Galaţi - Cursurile DRMKC ( Dutch Romanian Maritime Knowledge Centre ).
10.*******, Şantierul Naval Galaţi - Codul eticii în S.N.D.Galaţi.
11.*******, Parlamentul României - Legea Nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor.
12.*******, Parlamentul României - Legea Nr.319/2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă.
13.*******, Guvernul României - HOTĂRÂRE Nr. 493 din 12 aprilie 2006.
14.*******, Guvernul României - HOTĂRÂRE Nr. 971 din 26 iulie 2006.
15.*******, Guvernul României - HOTĂRÂRE Nr. 1048 din 9 august 2006.
16.*******, Guvernul României - HOTĂRÂRE Nr. 1051 din 9 august 2006.
17.*******, Guvernul României - HOTĂRÂRE Nr. 1091 din 16 august 2006.
18.*******, Guvernul României - HOTĂRÂRE Nr. 1146 din 30 august 2006.
19.*******, Standare de Stat Româneşti ( STAS - uri ).

Mulţumim tuturor celor care au contribuit cu materiale tehnice scrise sau prin colaborare verbală:

1.- Aruscuţei Mihăiţă;
2.- Avram Viorel;

3.- Băltăgaru Paula;
4.- Capră C. Dorin;
5.- Caşu Gabriel;
6.- Cioclu Cornel;
7.- Constanciuc Mihai Adrian;
8.- David Viorel;
9.- Dobrea Victor;
10.- Flor Florin;

11.- Ispas Nicolaie
12.- Matei Neculai;
13.- Mărgean Costel;
14.- Miron Ionică;
15.- Mocanu Valentin;
16.- Onu Marcel;
17.- Oprea Niculae;
18.- Panaite Viorel;
19.- Păun Alexandru;
20..- Podaşcă Ioan Cezar;
21.- Popa Vasile;
22.- Pricope Maria;
23.- Sava Chiriac;
24.- Sinescu Didina;
25.- Spanache Ion;
26.- Ştefan Costică;
27.- Tudose Ionel;
28.- Vasiliu George;
29.- Vătavu Gheorghe;
30.- Zgîrci Vasile.

24.03.2007
Galati

156

Similer Documents