Download Bacteriologie medicala PDF

TitleBacteriologie medicala
File Size3.3 MB
Total Pages250
Table of Contents
                            I. BACTERIOLOGIA MEDICALĂ
I.I COCII GRAM POZITIVI AEROBI
1. Genul Staphylococcus
	1.1 Staphylococcus aureus
		Habitat
		Rezistenţa la factorii de mediu
		Morfologia şi caracterele culturale
		Structura
		Exotoxine şi enzime
		Patogenie
		Infecţiile stafilococice
			Infecţii invazive şi generalizate
			Sindroame toxice
		Imunitatea în infecţiile stafilococice
		Epidemiologia şi profilaxia infecţiilor stafilococice
		Diagnosticul de laborator
			Examen microscopic
			Izolarea şi identificarea
		Sensibilitatea la chimioterapice antiinfecţioase
	1.2 Stafilococii coagulazo-negativi (SCN)
		Habitat
		Morfologie
		Factori de patogenitate extracelulari
		Patogenitate
		Diagnosticul de laborator
		Rezistenţa la antibiotice
2. Genul Streptococcus şi alte bacterii gram pozitive înrudite
	Habitat
	Clasificare
	2.1 Streptococcus pyogenes
		Morfologie, caractere culturale, identificare
		Structură
		Toxine şi enzime
		Infecţii streptococice
			Infecţii localizate
			Infecţiile invazive
			Infecţii toxigene
		Complicaţii alergice poststreptococice
		Epidemiologie
		Diagnosticul de laborator
			Diagnostic bacteriologic
			Diagnostic serologic
		Sensibilitatea la chimioterapice antiinfecţioase
	2.2 Streptococii de grup B - Streptococcus agalactiae
		Habitat
		Caractere morfologice
		Caractere structurale
		Patogenitate
		Diagnostic de laborator
		Epidemiologie
		Sensibilitate la antibiotice
	2.3 Grupul D streptococic şi genul Enterococcus
		Patogenitate
		Rezistenţa la factorii de mediu
		Epidemiologie
		Diagnosticul de laborator
		Sensibilitatea la chimioterapice antiinfecţioase
	2.4 Streptococii negrupabili
		2.4.1 Streptococcus pneumoniae
		Definiţie, habitat
		Structură
		Patogenitate
		Epidemiologie
		Diagnostic de laborator
		Sensibilitatea la antibiotice
I.II COCII GRAM NEGATIVI AEROBI
1. Genul Neisseria
	Descrierea genului
	1.1 Neisseria gonorrhoeae
		Habitat
		Patogeneză şi imunitate
		Simptomatologie clinică
		Epidemiologie
		Diagnosticul de laborator
		Sensibilitatea la chimioterapice antiinfecţioase
		Tratament, profilaxie
	1.2 Neisseria meningitidis
		Habitat
		Caractere morfologice şi structură antigenică
		Factorii de virulenţă
		Patogeneză, simptomatologie clinică şi imunitate
		Epidemiologie
		Diagnosticul de laborator
		Tratament, profilaxie
	1.3 Alte Neisserii
I.III BACILI GRAM POZITIVI AEROBI
1. Genul Bacillus
	Descrierea genului
	1.1 B. anthracis (B. cărbunos)
		Morfologie, caractere culturale
		Patogenitate
		Epidemiologie
		Infecţii
		Diagnostic de laborator
		Tratament, profilaxie
	1.2 Bacillus cereus şi alte specii de Bacillus
		Morfologie, caractere culturale
		Patogeneză, infecţii
		Diagnostic de laborator
		Tratament, profilaxie
2. Genul Corynebacterium şi alţi bacili Gram pozitivi aerobi nesporulaţi înrudiţi
	Descrierea genului
	Morfologie
	2.1 Corynebacterium diphteriae
		Istoric
		Habitat
		Patogeneză
		Difteria
		Epidemiologie
		Diagnosticul de laborator
		Tratament, profilaxie
	2.2 Alte corinebacterii
		C. jeikeium
		C.urealyticum
		C. xerosis
		C. striatum
		C. pseudodiphteriticum
		C. ulcerans
		C.pseudotuberculosis
		C. haemolyticum
	2.3 Alte bacterii corineforme
		Arcanobacterium haemolyticum
		Rhodococcus equi
		Grupul CDC Corineforme
		Rothia dentocariosa
3. Genul Erysipelotrix
	Descrierea genului
	Epidemiologie
	Patogeneză, Infecţii la om
	Diagnostic de laborator
	Tratament
4. Genul Listeria
	Descrierea genului
	Morfologie
	Habitat
	Patogeneză
	Infecţii
	Epidemiologie
	Diagnostic de laborator
	Sensibilitatea la agenţi chimioterapici
5. Genul Nocardia
	Descrierea genului
	Fiziologie şi structură
	Epidemiologie
	Factori de virulenţă
	Manifestări clinice
	Diagnosticul de laborator.
	Tratament
I.IV BACILI GRAM NEGATIVI AEROBI FERMENTATIVI
1. Familia Enterobacteriaceae
	Taxonomie
	Habitat
	Rezistenţa la acţiunea factorilor fizici şi chimici
	Morfologie, caractere culturale
	Structura antigenică
	Patogeneza
	Semnificaţie clinică
	Diagnostic de laborator
	Răspunsul imun, profilaxie şi tratament
	1.1 Genul Salmonella
		Taxonomie
		Habitat
		Morfologie, caractere culturale
		Factori de virulenţă
		Patogeneză şi semnificaţie clinică
		Imunitate
		Epidemiologie, profilaxie
		Tratament.
	1.2 Genul Shigella
		Taxonomie
		Habitat
		Clasificare
		Morfologie, caractere culturale
		Semnificaţie clinică şi patogenitate
		Răspunsul imun
		Epidemiologie, profilaxie şi tratament
	1.3 Genul Yersinia
		Habitat
		Morfologie, caractere culturale
		Factori de virulenţă
		Patogenie, semnificaţie clinică
		Tratament, profilaxie
	1.4 Genul Escherichia
		Habitat
		Morfologie, caractere culturale
		Factori de virulenţă
		Structura antigenică
		Patogenie, semnificaţie clinică
		Epidemiologie
		Tratament, profilaxie
		Alte specii de Escherichia
	1.5 Genul Klebsiella
		Habitat
		Morfologie, caractere culturale
		Structura antigenică
		Semnificaţie clinică şi patogenitate
		Tratament, profilaxie.
	1.6 Genul Proteus
		Habitat
		Morfologie, caractere culturale
		Structura antigenică
		Patogenie, semnificaţie clinică
		Tratament, profilaxie
	1.7 Genul Morganella şi genul Providencia
	1.8 Alte genuri care includ specii oportuniste
2. Familia Vibrionaceae
	2.1 Genul Vibrio
		Descrierea genului
		Habitat, semnificaţie clinică
	2.1.1 Vibrio cholerae
		Habitat
		Morfologie, caractere generale.
		Factori de virulenţă
		Patogenie
		Simptomatologia clinică
		Epidemiologie
		Diagnosticul de laborator
		Tratament, profilaxie
	2.1.2. Vibrio parahaemolyticus
		Factori de virulenţă
		Diagnosticul de laborator
	2.1.3. Vibrio vulnificus
	2.2 Genul Aeromonas
		Habitat
		Morfologie, caractere generale
		Semnificaţie clinică
		Diagnosticul de laborator
		Tratament
	2.3 Genul Plesiomonas
		Caractere generale
		Habitat
		Semnificaţie clinică
		Diagnosticul de laborator
		Tratament
I.V BACILI GRAM NEGATIVI AEROBI NON-FERMENTATIVI
	Caractere generale
1. Genul Pseudomonas
	Descrierea genului
	1.1 Pseudomonas aeruginosa
		Structură antigenică şi toxigeneză
		Patogeneză
		Semnificaţie clinică
		Diagnostic de laborator
		Tratament
		Epidemiologie
	1.2. Burkholderia pseudomallei
		Morfologie, caractere culturale
		Infecţii
		Diagnostic
		Tratament
	1.3 Burkholderia mallei
	1.4 Burkholderia cepacia
	1.4 Stenotrophomonas maltophilia
	1.5 Bacterii gram negative non-fermentative rare
		1.5.1 Genul Alcaligenes
		1.5.2 Genul Capnocytophaga
		1.5.3 Genul Chromobacteria
		1.5.4 Genul Chryseobacterium
I.VI COCOBACILI GRAM NEGATIVI AEROBI NON-FERMENTATIVI
1.Genul Acinetobacter
	Taxonomie, morfologie
	Habitat
	Infecţii
	Diagnostic de laborator
	Sensibilitatea la chimioterapice
2. Genul Moraxella
	Habitat şi patogenitate
	Diagnosticul de laborator
	Sensibilitatea la chimioterapice şi tratament
I.VII BACILI GRAM NEGATIVI AEROBI SAU FACULTATIV ANAEROBI PRETENȚIOȘI NUTRITIV
1. Genul Haemophilus, şi alte bacterii înrudite
	1.1 Genul Haemophilus
		Descrierea genului
		1.1.1 Haemophilus influenzae
		Morfologie, caractere culturale
		Factori de virulenţă
		Patogeneză şi imunitate
		Semnificaţie clinică
		Epidemiologie, Profilaxie
		Diagnostic de laborator
		Tratament
		1.1.2 Alte specii de Haemophilus
	1.2 Genul Gardnerella
		Descrierea genului
		Patogeneză, sindroame clinice
		Diagnostic de laborator
		Tratament
	1.3 Genul Actinobacillus
		Morfologie, caractere culturale
		Habitat, semnificaţie clinică
		Diagnostic de laborator
	1.4 Genul Cardiobacterium
	1.5 Eikenella corrodens
	1.6 Genul Kingella
	1.7 Genul Pasteurella
		Descrierea genului
		Fiziologie şi structură
		Patogeneză
		Epidemiologie
		Sindroame clinice
		Diagnostic de laborator
		Tratament, profilaxie
2. Genul Bordetella
	Descrierea genului
	Fiziologie şi structură
	Patogeneză şi imunitate
	Sindroame clinice
	Epidemiologie
	Diagnosticul de laborator
	Tratament, profilaxie
3. Genul Brucella
	Descrierea genului
	Morfologie
	Patogeneză şi imunitate
	Epidemiologie
	Semnificaţie clinică
	Diagnostic de laborator
	Tratament, profilaxie
4.Genul Francisella
	Fiziologie si structură
	Patogeneză si imunitate
	Epidemiologie
	Sindroame clinice
	Diagnostic de laborator
	Tratament, profilaxie
5. Genul Campylobacter şi Helicobacter
	5.1 Genul Campylobacter
		Caractere generale
		Fiziologie şi structură:
		Patogeneză şi Imunitate
		Patogeneza
		Epidemiologie
		Sindroame clinice:
		Diagnostic de laborator
		Tratament, Profilaxie:
	5.2 Helicobacter pylori
		Fiziologie şi structură
		Patogeneză şi Imunitate
		Epidemiologie
		Sindroame clinice
		Diagnosticul de laborator
		Tratament, profilaxie
	5.3 Alte specii de Helicobacter
6. Genul Legionella şi alte bacterii înrudite
	6.1 Genul Legionella
		Descrierea genului
		Fiziologie şi structură:
		Patogenie şi imunitate:
		Epidemiologie:
		Sindroame clinice:
		Diagnostic de laborator:
		Tratament, profilaxie
	6.2 Genul Afipia
		Caractere generale
		Habitat natural
		Semnificaţie clinică
		Diagnostic de laborator
		Sensibilitate la chimioterapice
I.VIII BACILI ACIDO-REZISTENŢI
1.Genul Mycobacterium
	Descrierea genului
	Clasificare
	1.1 Complexul Mycobacterium tuberculosis
		1.1.1. M. Tuberculosis
		Habitat, morfologie, fiziologie şi structură
		Caractere culturale şi biochimice
		Rezistenţa la factorii de mediu
		Structura antigenică
		Semnificaţie clinică şi patogenitate
		Tuberculoza
		Imunitate
		Epidemiologie
		Profilaxie
		Diagnostic de laborator
		Tratament
		1.1.2 Mycobacterium bovis
		1.1.3 Mycobacterium africanum
	1.2 Mycobacterii atipice
		Habitat şi patogenitate
		Infecţii produse de mycobacterii atipice
		Epidemiologie
		Tratament
	1.3 Mycobacterium leprae
		Lepra
		Imunitate
		Epidemiologie
		Profilaxie, tratament
I.IX BACTERII STRICT ANAEROBE DE INTERES MEDICAL
	Generalităţi
	1. Germeni anaerobi exogeni, sporulaţi toxigeni. Genul Clostridium
		Semnificaţia clinică
		Clostridiile gangrenei gazoase
			Patogenie
			Diagnosticul de laborator
			Tratament, profilaxie
		Clostridium tetani
			Morfologie
			Epidemiologie
			Patogenie
			Simptomatologie clinică
		Clostridium botulinum
			Patogenie
			Epidemiologie
			Simptomatologie clinică
	2. Germeni anaerobi endogeni, nesporulaţi
		2.1 Bacilii gram pozitivi nesporulaţi
		Actinomyces
			Patogenie
			Diagnostic de laborator
			Tratament, profilaxie
		Propionibacterium
		Mobiluncus
		2.2 Bacilii gram negativi anaeorbi nesporulaţi
		Genul Bacteroides
			Patogenie
			Epidemiologie
			Sindroame clinice
			Diagnosticul de laborator
		Genurile Fusobacterium, Leptotrichia şi Wolinella
		2.3 Coci gram pozitivi anaerobi
		2.4 Coci gram negativi anaerobi
I.X CHLAMYDII, RICKETSII, UREAPLASME, MICOPLASME
1. Genul Chlamydia
	Caractere generale
	Morfologie şi fiziologie
	Structura antigenică a Chlamydiei trachomatis
	Patogenie
	Diagnosticul de laborator
	Sensibilitatea la antibiotice
2. Genul Mycoplasma şi Ureaplasma
	Generalităţi:
	Caractere bacteriologice şi imunologice
	2.1 M. pneumoniae
		Generalităţi
		Structura antigenică
		Factori de virulenţă
		Patogenie. Manifestări clinice
		Epidemiologie
		Diagnosticul de laborator
		Tratament, profilaxie
	2.2 Mycoplasmele genitale
		Tratament
	2.3 Alte micoplasme
3. Familia Rickettsiaceae
	Descrierea genului
	Epidemiologie
	Caractere morfologice, culturale
	Structura antigenică
	Patogenitate, imunitate
	Semnificaţia clinică
	Diagnosticul de laborator
	3.1 Tifosul exantematic epidemic
		Diagnosticul de laborator
		Tratament, profilaxie
	3.2 Boala Brill Zinser (tifosul de recădere)
	3.3 Febra Q (Q fever, query=întrebare, nelămurire)
	3.4 Febra butonoasă (febra Mediteraneană)
	3.5 Ehrlichioza
I.XI BACTERII SPIRALATE
1. Genul Treponema, Borrelia şi Leptospira
	1.1 Genul Treponema
		Definiţie, caractere generale
		Clasificare
		1.1.1.T. pallidum
		Caractere generale
		Structura antigenică
		Factori de virulenţă
		Patogenitate şi manifestări clinice
		Epidemiologie
		Diagnosticul de laborator
		Tratament, profilaxie
		15.1.2 Agenţii etiologici ai celorlalte treponematoze
	1.2 Genul Borrelia
		Generalităţi
		Habitat
		1.2.1 Borreliile febrelor recurente
		Structura antigenică
		Patogenie şi manifestări clinice
		Epidemiologie
		Diagnostic de laborator:
		Tratament, profilaxie
		1.2.2 Boala Lyme
		Habitat
		Factori de virulenţă
		Patogeneză, manifestări clinice
		Epidemiologie
		Diagnostic de laborator
		Tratament, profilaxie
	1.3 Genul Leptospira
		Generalităţi
		Clasificare
		Structura antigenica
		Factori de virulenţă şi patogenitate
		Infecţii
		Epidemiologie
		Diagnostic de laborator:
		Tratament, profilaxie
Bibliografie
                        
Document Text Contents
Page 125

Comamonadaceae

Genul Comamonas

Genul Acidovorax

Genul Delftia

C. testosteroni

C. terrigena (CDC EF-19)

D. acidovorans

Grup IV Familia
Caulobacteraceae

Genul Brevundimonas
B. diminuta (CDC Ia)

B. vesicularis

Grup V Familia
Xanthomonadaceae

Genul
Stenotrophomonas

S. maltophilia

P. pertucinogena

grup 2 Pseudomonas

CDC grup 1

Nerepartizate
nici unui grup de
omologie ARNr

Familia
Pseudomonadaceae

Genul Chryseomonas

Genul Flavimonas

Familia
Sphingomonadaceae

Genul Shingomonas

Familia
Alteromonadaceae

Genul Shewanella

C.luteola (CDC Ve-1)

F.oryzihabitans(CDC Ve-2)

S. paucimobilis (CDC IIk-1)

S.putrefaciens (CDC Ib-1)

S.algae (CDC Ib-2)

Pseudomonas-similare grup
2 (CDC Ivd și EF-1)

1.1 Pseudomonas aeruginosa
Este cea mai importantă specie patogenă a genului. Este atât invazivă, cât şi
toxigenă. La om, poate face parte din flora intestinală (la 4-12% din
indivizi) sau tegumentară normală.

Produce infecţii la pacienţii cu sistem imun deficitar. Este deseori prezent
în mediul spitalicesc, unde determină infecţii nosocomiale greu de tratat,
datorită multi-rezistenţei sale la antibiotice (reprezintă 5-15% din totalul
germenilor nosocomiali izolaţi).

125

Page 126

Structură antigenică şi toxigeneză

Pilii (fimbriile) favorizează ataşarea de celulele epiteliale ale gazdei.

Exopolizaharidele (alginatul) sunt responsabile de dezvoltarea coloniilor
mucoide în culturi provenite de la pacienţii cu fibroză chistică.
Lipopolizaharidul determină efectele endotoxice. P. aeruginosa poate fi
tipizat după imunotipurile lipopolizaharidului şi după piocine
(piocinotipie). Cele mai multe tulpini izolate de la pacienţi, produc enzime
extracelulare: elastaze, proteaze şi două hemolizine: fosfolipaza C
(termolabilă) şi glicolipidul (termostabil).

Multe tulpini produc exotoxina A, care cauzează necroză tisulară şi este
letală pentru animale (dacă se injectează sub formă purificată). Toxina
blochează sinteza proteică printr-un mecanism identic cu cel al toxinei
difterice, deşi structura celor două nu este identică. Anticorpi antitoxină A
au fost evidenţiaţi în serul pacienţilor vindecaţi după infecţii severe cu P.
aeruginosa.

Exoenzima S este o toxină extracelulară produsă de una din trei tulpini de
P.aeruginosa şi inhibă sinteza proteică. Atât exotoxina A cât şi exoenzima S
sunt ADP-riboziltransferaze, care se diferenţiază prin termostabilitatea
exoenzimei S.

Elastaza catalizează distrugerea fibrelor elastice din pereţii vaselor
sangvine, rezultând leziuni hemoragice (ectima gangrenoasă) asociate cu
diseminarea infecţiei cu P.aeruginosa.

Fosfolipaza C duce la distrugeri tisulare, dar rolul său în apariţia infecţiilor
tractului respirator şi urinar nu este pe deplin cunoscut.

Patogeneză

P. aeruginosa devine patogen atunci când imunitatea organismului este
compromisă (lezarea traumatică a tegumentelor şi mucoaselor, utilizarea de
catetere urinare sau intravenoase, neutropenie în urma chimioterapiei
antineoplazice).

Bacteria, într-un prim stadiu, se ataşează şi colonizează tegumentele şi
mucoasele, invadează structurile locale, urmând apoi diseminarea

126

Page 249

15. KAYSER FH, BIENZ KA, ECKERT J, LINDENMANN J -
Medizinische Mikrobiologie, 8. Auflage, Georg Thieme Verlag,
Stuttgart 1993

16. KHARDORI N – Infectious Disease Clinics of North America,
United States of America, 2006

17. KINGSBURY DT, WAGNER GE - Microbiology, 2nd Edition,
Harwal Publishing 1990

18. LETONTURIER P - Immunologie generale, MASSON, Paris,
Milan, Barcelone, 1994

19. LICKER M, MOLDOVAN R, CRĂCIUNESCU M,
DUMITRAŞCU V - Rezistenţa la antibiotice - istorie şi actualitate,
Ed. Eurostampa, Timişoara, 2002; 9-17

20. LICKER M, Ghid pentru preven ia multirezisten ei bacterieneț ț ,
21. LORIAN V – Antibiotics in Laboratory Medicine, 5th Edition,

Lippincott Williams & Wilkins, 2005
22. MALE D, BROSTOFF J, ROTH DB, ROITT I – Immunology,

7edition, Mosby Elsevier, Canada, 2006
23. MANDELL GL, DOUGLAS GR, BENNET JE + Principles and

Practice of Infectious Diseases, 7th Ed., Churchill Livingstone, New
York, Edinburgh, London, Melbourne, 2010

24. MARGINEANU C - Microbiologie stomatologică, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1991

25. MAYHALL CG – Hospital Epidemiology and Infection Control, 3rd

Edition, Lippincott Williams & Wilkins, 2004
26. MIMS, CA, PLAYFAIR HL, ROITT IM, WAKELIN D,

WILLIAMS R - Medical Microbiology, Mosby, London 1994
27. MOLDOVAN R, LICKER M., DAN L., BERCEANU –VĂDUVA

D., CRĂCIUNESCU M., BREHAR CIOFLEC D., BRANEA D.,
HOGEA E., STÂNGĂ L., POPA M., LINŢA M., HORHAT F, -
Curs de Microbiologie medicală vol II, Lito U.M.F.T., 2005

28. MOLDOVAN R, COŞNIŢĂ SM, BOER C - Microbiologie
medicală, Lito U.M.F.T., 1997

29. MOLDOVAN R, DRĂGAN I - CHLAMYDIA TRACHOMATIS o
problemă de sănătate puplică, Mirton, Timişoara,1993

30. MOLDOVAN R, LICKER M, DOROIU M, BERCEANU-
VĂDUVA D, CRĂCIUNESCU M, DAN L, BOER C, BRANEA D,
NEGRU C, HOGEA E, STÂNGĂ L, HORHAT F, POPA M,
MUNTEANU D – Microbiologie-Indreptar de lucrări practice, Lito
UMFT, 2002

249

Page 250

31. MURRAY PR, KOBAYASHI GS, PFALLER MA, ROSENTHAL
KS - Medical microbiology, Mosby - Wolfe 1994

32. MURRAY PR, KOBAYASHI GS, PFALLER MA, ROSENTHAL
KS - Medical microbiology, 2nd Edition, Mosby – Year Book, 1994;
3:79-81, 394-396

33. MURRAY PR, ROSENTHAL KS, PFALLER MA - Medical
microbiology, 5edition, Elsevier Mosby, 2005

34. MURRAY PR,BARON EJO, PFALLER MA,TENOVER FC,
YOLKEN RH - Manual of Clinical Microbiology, 7edition,
American Society for Microbiology, Washington 1999

35. MURRAY PR,BARON EJO, PFALLER MA,TENOVER FC,
YOLKEN RH - Manual of Clinical Microbiology, 7edition,
American Society for Microbiology, Washington 2005

36. NATH SK – Problem-Based Microbiology, Saunders Elsevier,
Philadelphia, 2006

37. PĂUNESCU V, TATU CA, STĂNESCU DI, MEDREA DP –
Imunologie: concepte fundamentale şi aplicative, Ed. Helicon
Timişoara, 1996

38. POPOVICI E.D., LAITIN S.M.D., BĂDIŢOIU L.M.- Noţiuni de
imunoprofilaxie, Lito UMFT,2004

39. PORTIER H - Maladies Infectieuses, E.Pilly 12me Edition, 2M2
Montmorency 1992

40. REESE RE, BETTS RF, GUMUSTOP B - Handbook of antibiotics,
3rd Edition, Lippincott Williams & Wilkins, 2005

41. ROITT I - Essential Immunology, eight ed., Blackwell Scientific
Publications London 1994

42. SCHAECHTER M, MEDOFF G, EISENSTEIN BI - Mechanisms
of Micobial Diseases, 2nd Edition, Williams & Wilkins 1993

43. SCHAFFLER A, ALTEKRUGER I - Microbiologie Medicală şi
Imunologie, Editura A11 1994

44. SNYDER L, CHAMPNESS W – Molecular genetics of bacteria, 3rd

Edition, ASM Press, Washington 2007
45. STITES DP, STOBO JD, WELLS IV - Basic and Clinical

Immunology, 7th Edition, Appleton & Lange Norwalk 1994
46. VIRELLA G - Microbiology and infectious diseases, 3rd Edition,

Williams & Wilkins, 1997.

250

Similer Documents