Download 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui PDF

Title46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui
File Size173.9 KB
Total Pages32
Document Text Contents
Page 2

asediatorilor ar trebui sa se dubleze pentru fiecare inel; astfel incit acela care si-ar
dori sa captureze intregul oras, va trebui sa-l asedieze de sapte ori succesiv.

Insa din punctul meu de vedere, consider ca nici macar primul zid nu ar putea fi
ocupat, caci pe cit de groase sint intariturile zidurilor, pe atit de fortificati sint
parapetii, cu santuri de apa si turnuri inzestrate cu tunuri de aparare.

Cind am fost adus prin poarta de nord (care este inchisa cu o usa de fier in asa
fel lucrata incit poate fi ridicata, lasata jos si blocata in cel mai usor mod cu
putinta, ce-i confera o si mai mare rezistenta printr-un mecanism extraordinar
care asigura protectia marginilor sale ce aluneca de-a lungul unor stilpi masivi),
am observat ca distanta dintre primul si cel de-al doilea zid, este de saptezeci de
picioare latime. De aici pot fi zarite palate impunatoare legate de zidul celui
de-al doilea dispozitiv de aparare, in asa maniera, incit toate formeaza un singur
palat. Puntile de trecere se afla la jumatatea inaltimii palatelor si sint mentinute
in jurul intregului inel de fortificatii. Aici exista galerii ridicate deasupra podurilor
de trecere, ce cuprind coloane puternice ce inchid arcadele asemeni peristilului
sau coridoarelor exterioare ale minastirilor, ce sint imprejmuite la exterior cu bolte
arcuite si coloane de sustinere.

Aceste palate nu au nicio intrare situata la nivelul inferior podurilor, cu
exceptia unui pasaj interior, format dintr-un perete concav, prin intermediul caruia
se face trecerea directa catre partea inferioara a cladirii. Cele mai inalte culmi
sint atinse de treptele de marmura ce conduc la galeriile de promenada din
interior, construite intru-totul asemanator celor situate la exterior. Urmind acest
parcurs, se poate ajunge la incaperile situate la nivelul cel mai inalt al cladirii,
ce ofera perspectiva unui spatiu mirific, cu ferestre dispuse pe planurile convexe
si concave, oferite de peretii despatitori. Camerele sint separate prin pereti
interiori decorati somptuos. Zidurile de exterior, sau cele convexe din fortificatia
unui inel, au o latime de aproximativ opt palme; cele concave au trei palme, in
timp ce zidurile interioare au o palma, sau poate o palma si jumatate in grosime.
Parasind acest prim inel ajungem la al doilea loc deschis, mai ingust cu aproape
trei pasi decit primul. Apoi primul zid al celui de-al doilea inel este desavirsit
decorat in partea superioara, dar si la nivelul inferior, cu galerii similare, destinate
rondului garnizoanei si este protejat de un alt zid interior, ce imprejmuieste
palatele. Ele sint deasemenea fortificate cu peristiluri similare, cu arcadele
sprijinite in partile cele mai joase de coloane de marmura, ce privite de sus, asa
cum sint asezate de jur imprejurul aleilor ce duc spre cladirile de la etajele
superioare, ofera un minunat tablou. Ce se continua mai departe in zare, urmind
aceiasi linie, cu spatii asemanatoare si ziduri duble ce inlantuie palatele decorate
cu galerii de acces, prelungite de-a lungul liniei de exterior cu arcade sprijinite
de coloane, pina ce este atins cel din urma circuit prin spatiul intermediar de
acces, ce se afla intotdeauna asezat pe un plan deschis.

Dar odata ce au fost trecute cele doua porti, cea aflata in limita exterioara a
zidurilor si cea ascunsa de intreg sistemul de fortificatii ce apara zidurile
ultimului inel, se profileaza un urcus realizat prin intermediul unor trepte, in asa
maniera asezate, incit ascensiunea de-abia este simtita; intrucit evolutia lui este
piezise si treptele urmeaza unele dupa altele intr-o succesiune continua, avind o
inaltime aproape imperceptibila. In virful acestei coline se gaseste o cimpie
larga, iar in mijlocul ei se ridica un templu construit cu o maiestrie desavirsita.

Page 16

slabiciunii batrinetii, din vreme ce este util ca pina si cei cu defecte fizice sa fie
supusi unei examinari. Cei schiopi servesc de straje, supraveghind cu ochii cu
care i-a inzestrat natura. Cei lipsiti de lumina ochilor daraca lina cu miinile lor,
separind puful de firele de par, pe care mai tirziu le vor indesa in cusete si
canapele; cei lipsiti de posibilitatea de-a se folosi de mainile si ochii lor, se
folosesc de urechile sau vocea lor pentru a se pune in slujba Statului si daca
exista cineva, care are doar un singur simt, pina si acela este folosit in munca
de la ferme. Acesti infirmi sint tratati cu respect si unii dintre ei devin chiar
spioni, aducind informatii ofiterilor Statului despre ceea ce au auzit.

G.M. Spune-mi te rog ceva in legatura cu organizarea lor militara. Apoi,
poti face o expunere asupra artelor, modul de viata si ramurile stiintelor, iar la
sfirsit, despre religia lor.

Capt. Triumvirul Puterea are sub ordinea sa toti magistratii militari, ai armelor,
ai artileriei, ai cavaleriei, infanteriei, cei care au in subordine arhitectii si strategii;
dar si cei care au in subordine maestrii si cei mai priceputi mestesugari
aflati sub ascultarea magistratilor; toti oamenii, indiferent careia dintre arte ii
apartin, depun juramint de credinta fata de sefii acelei arte. Mai mult inca,
Puterea este cea care guverneaza peste profesorii de gimnastica, cei care
predau exercitiile militare si care sint generali prudenti, ce au avansat in functii
pe masura trecerii anilor. Ei sint cei care ii vor antrena pe copiii ce au implinit
virsta de doisprezece ani. Inainte de aceasta virsta, ei au fost deprinsi deja cu
luptele libere, alergarea, aruncarea greutatii si alte exercitii minore, sub
indrumarea unor maestri de rang inferior. Dar la doisprezece ani, sint invatati
cum sa izbeasca inamicul in lupta cu elefanti si cai, cum sa manuiasca lancea,
sabia, arcul si prastia; cum sa conduca caii, sa atace si sa retraga, sa pastreze
formatia de lupta, sa-si ajute camarazii de arme, sa-si anticipeze adversarul si
sa-l atraga cu viclenie in cursa si in final sa-l invinga.

Femeile sint initiate in aceste arte, sub comanda magistratilor si capeteniilor
proprii, astfel incit ajung la o asemenea maestrie, incit daca este nevoie sint
capabile sa ofere asistenta barbatilor in bataliile de linga cetate. Sint pregatite
pentru a veghea fortificatiile, iar in anumite situatii sa surprinda inamicul prin
atacuri fulgeratoare in exteriorul zidurilor. In aceasta privinta ei sint vrednici de
gloria Spartanilor si Amazoanelor. Femeile cunosc deasemenea, foarte bine,
cum sa arunce peste ziduri globuri incandescente si tehnica realizarii lor
utilizind plumbul topit; cum sa arunce pietre din turnuri si sa impiedice un atac.
Sint obisnuiti a inchina impreuna vin neindoit cu apa si acela care arata orice
urma de teama, este pedepsit cu cea mai mare severitate.

Locuitorii Cetatii Soarelui nu se tem de moarte, pentru ca ei cred ca sufletul este
nemuritor, iar atunci cind paraseste corpul, el este asociat cu alte spirite, rele sau
bune, in concordanta cu meritele din aceasta viata. Desi in aceasta privinta, ei
merg partial pe urmele lui Brahma si Pitagora, nu cred in transmigratia sufletelor,
cu exceptia unor cazuri care sint in mod clar hotariri apartinind lui Dumnezeu. Ei
nu au retineri in a lovi intr-un inamic al republicii si religiei, care este vrednic de
dispret sau demn de compasiune. In cea de-a doua luna, armata este trecuta in
revista si in fiecare zi sint practicate aici exercitii de razboi, fie in interiorul zidurilor,
fie in exterior, cu cavaleria. Nu lipsesc de aici nici prelegerile asupra artei razboiului.
Au grija sa fie citite povestirile despre Moise, Joshua, David, Juda Maccabaeus,

Page 31

nu pot ajunge sub puterea unui tiran si nici sa cada in mizerie suferind represiunea
unor creaturi ale razbunarii. Ei il contempla si il afla pe Dumnezeu sub imaginea
Soarelui si pe acesta il numesc semnul lui Dumnezeu, chipul sau si imaginea sa
vie, cea de la care vine lumina, caldura, viata si in care isi afla originea si se
regaseste actiunea tuturor lucrurilor bune si a tuturor lucrurilor rele din intreg
Universul.

Din acest motiv au construit un altar asemanator formei soarelui si preotii il glorifica
pe Dumnezeu in soare si in stele, asa cum acestea sint altarele Sale in cer, tot
asa cum acesta este templul Sau; si se roaga ingerilor care sint mijlocitorii Sai ce
traiesc in stele, o cetate inexpugnabila. Pentru ca Dumnezeu a asezat de mult
semnele frumusetii stelelor in ceruri si gloria Sa in Soare. Ei spun ca aici este
doar un singur cer si ca aceste planete se ridica si se misca singure atunci cind
se apropie de soare, sau sint in conjunctie cu el.

Afirma doua principii ale fizicii apartinind lucrurilor si anume, acela ca soarele
este tatal si pamintul este mama; aerul este o parte impura a cerului; toate
flacarile deriva din soare. Marea este sudoarea pamintului, sau fluidul pamintului
ars si (con)topit in maruntaiele lui, dar si legatura ce face unirea dintre aer si
pamint, tot asa cum singele este pentru spiritul si trupul animalelor. Lumea este
un mare animal si noi traim in interiorul lui, asa cum viermii traiesc in interiorul
nostru. Tocmai de aceea noi nu apartinem sistemului astral format de stele,
soare si pamint, ci doar lui Dumnezeu; caci in ceea ce le priveste pe acestea,
cauta doar sa-si amplifice puterea, in timp ce noi sintem nascuti si traim doar
printr-o intimplare; dar in respect fata de Dumnezeu ale carui instrumente sintem,
zamisliti din praf de stele modelat cu arta si imaginatie si destinati unui bun
sfirsit. De aceea nu sintem legati de un alt tata decit de Dumnezeu si toate
lucrurile de la El le primim.

In legatura cu chestiunea imortalitatii sufletelor, sustin ca se afla mai presus de
puterea noastra de intelegere si ca acestea sint asociate dupa moarte cu ingeri
buni sau ingeri rai, dupa cum se comporta in aceasta viata, tot asa vor primi si
dupa aceea, fiecare dintre ele dupa meritul lor. Pentru ca toate lucrurile cauta
sa gaseasca ceva similar lor. Difera foarte putin de noi in functie de cum sint
stabilite recompensele si pedepsele.

Nu sint foarte siguri daca mai sint si alte lumi aici in afara acestei lumi a noastre,
dar considera o nebunie sa spui ca aici nu exista nimic. Inexistenta este
incompatibila cu caracterul infinit al entitatii lui Dumnezeu. Ei au stabilit cele doua
principii ale metafizicii, entitatea suprema, care este reprezentata de Dumnezeu
si nimicnicia, care este defectul entitatii.

Raul si pacatul vin din dispozitia naturala spre nimicnicie;
pacatul isi are cauzele profunde nu in eficienta, ci in deficienta, in neajunsurile entitatii.
Defectele, spun ei, sint ale puterii, intelepciunii sau vointei. Pacatul il plaseaza in
ultima din acestea trei, pentru ca acela care cunoaste binele si are si puterea de-a
face bine, este obligat sa aiba si vointa de-a le implini, pentru ca doar singura vointa
este cea care se poate ridica deasupra tuturor celorlalte.

Il venereaza pe Dumnezeu in trinitatea sa, spunind ca Dumnezeu este Puterea
Suprema de unde purcede cea mai inalta Intelepciune, care este acelasi lucru cu

Similer Documents